Blogul cu de toate

Da, blogule. Pe bune de nu mi-e dor de tine. Mi-e dor să stau și să scriu porcării, să scriu ce se întâmplă la școală. Dar ori îmi e lene, ori nu am chef, ori am teme. Dar am zis că gata, mai îmi fac din când în când timp și de tine. Deși n-o să pot face nici asta. N-am timp și e nașpa. 


Mi-e dor de tot. Nu pot să mint și să scriu cum că m-aș fi devotat eu blogului toată vacanța și că e ceva nemaiîntâlnit că nu mai am timp să scriu. Nu. Dar e aiurea, că-mi scade „audiența”, hehe. Împăcări peste supărări și răsturnări de situație...nici astea nu prea mai există. Rar se mai întâmplă ceva care să-mi atragă atenția. Parcă toți ar fi prezenți fizic, dar moral cu gândul la...eu știu? nemurirea sufletului. LIVE.


Nu-mi mai place toamna. Vreau sa dau repede înainte și gata.


Pa,
B.


P.s.: SPER să scriu mai des, măcar pentru mine.