După cum zice Google, astăzi se împlinesc 160 de ani de la nașterea marelui dramaturg Ion Luca Caragiale, pentru care sincer am o doză mare de.. respect.
- Ce a făcut el?
- Păi, simplu. A ironizat societatea, și-a umplut operele cu sarcasm, și-a lăsat umorul să se dezvolte și a lăsat CEVA în urmă (printre care și Berăria Gambrinus, care azi e monument istoric ruinat, din nefericire- mai multe informații aici).
Chiar dacă nu mă regăsesc în totalitate printre cei care îl IDOLATRIZEAZĂ (da, există, mai mult ca sigur), pot spune că îl admir și că întotdeauna voi spune numai lucruri bune despre el. Nu cunosc în totalitate ce se întâmpla în politică în acea perioadă, dar ceva îmi pare asemănător cu ce e acum..dar, cum am mai zis, nu cunosc.
Sintetizat, Ion Luca Caragiale a fost un om de care toți ar trebui să fim mândri.
Ceva inspirațional: „Un om nu trebuie să încerce decât ceea ce poate.” , „Zi-le oameni și dă-le pace”, „Celebru este unul care începe să trăiască după ce a murit.”, „O mare durere să iubeşti, o mare nenorocire să scapi de această durere.”, „Proştii mor, prostia e nemuritoare.”, „Cel mai trist lucru în dragoste este faptul că de cele mai multe ori sufletul ţi-l răpeşte exact acela care nu are nevoie de el.”, „Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul.”.
În schimb, respect nu am pentru că atunci când cauți pe google apare (n. 30 ianuarie 1852), iar când dai pe pagina de wikipedia, adică aici, apare (n. 1 februarie 1852). Hotărâți-vă.
Pa,
B.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu