Blogul cu de toate

Voi profita de acest post -care va fi scurt și la obiect- pentru a le ura tuturor cititorilor SĂRBĂTORI FERICITE!

Deși nu am foarte mulți -cititori și followeri-, asta nu mă va împiedica să postez în continuare gândurile și ideile mele. Sper ca anul viitor să am mult mai mulți cititori și oameni care mă „urmăresc” - pe blog, deoarece odată cu începutul lui 2011 voi scrie și în engleză.

Happy Holidays everyone!

Păi da. Nu conștientizezi cât înseamnă ceva, până nu dispare. Și cel mai NAȘPA e să te simți nimic unde credeai că ești totul.

Dar cum... nimic nu e veșnic, nici moartea, voi spune că a fost doar ceva de moment și voi lăsa pradă uitării. În fond...ce mai e viață fără capacitatea de a lua decizii tembele?

E prima ninsoare. Adevărată. Un strat de zăpadă de 3 cm tot s-a pus pe jos...sau nu. În fine, nu contează asta, contează că ningeee <3. Deși majoritatea oamenilor nu sunt bucuroși că ninge, eu sunt. Ori asta, ori pentru că ascult muzică, dar tot sunt fericită.

Iarna a venit pe neașteptate, nimeni nu se gândea că va fi vremea așa cum e. Deși în case e căldură, sufletele oamenilor îngheață odată cu coborârea mercurului din termometru. Și când temperatura urcă, oamenii tot mai nașpa se fac - nu, nu îmi voi cere scuze pentru exprimare, pentru că e adevărat.

Teoria cu „spiritul sărbătorilor” multora li se pare de domeniul trecutului...sau cel puțin asta arată.

De ce e lumea așa stresată? De ce toți sunt supărați că ninge?
Revin la cele 5 simptome ale durerii sufletești:
1. negativitate.
2.răzbunare.
3.negociere.
4.depresie.
5.acceptarea situației.

Anotimpul fericirii și bucuriilor? Neah. Acum nu mai e așa. Iar ajung la concluzia că tot ce facem e dictat de ... MOTIV. Toți zic că vor să facă bucurii. Dar dacă vrei să faci pe alții fericiți, trebuie tu să fii fericit. Și acea fericire pornește din interior. Dar dacă nu ai nimic...nu poți fi fericit.

Eu sunt un om fericit, deși nu arăt mereu. Am observat că toată lumea își dorește brad. Bradul perfect de Crăciun? Ghinion. Toți brazii de Crăciun sunt perfecți. Contează din ce perspectivă vezi lucrurile. Acum chestiile se complică. Mai nou dacă nu ești trist, găsești ceva care să te facă trist. Din nou specia umană e subapreciată. - și nu, nu sunt nervoasă, dar ăsta e adevărul :-??.

Be happy, Shake up Christmas and... Let it Snow!

-pe postul următor

"Deschide-ți ochii și Universul îți va deschide uși acolo unde erau numai ziduri.” - Port citatul cu mine în gând oriunde aș merge. Am descoperit că îmi pot modela viața așa cum vreau eu, că pot face o lume nouă dacă vreau. După cum și în Biblie zice: „Omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”, iar Dumnezeu a creat Universul din nimic, înseamnă că și noi avem acea putere... dar cum majoritatea oamenilor nu au intelectul atât de dezvoltat, nu toți își vor găsi această putere.

Important e să te simți bine. Creează-ți propria viață, trăiește după propriile reguli și nu în ultimul rând, fii recunoscător.

Părerea mea nu se schimbă. Specia umană e supra-apreciată. Vrei să faci ceva corect? Ghinion. Nimic nu e niciodată corect. În opinia mea, oamenii sunt toți la fel: români, chinezi, filipinezi, americani, estonieni...orice rasă/religie/sex ar fi. Cu toate că pare o chestie pacifistă, nu e. Ei au ceva în comun: toată lumea minte.
Incapacitatea de a spune adevărul îi face pe toți egali...asta și faptul că tot ce fac e dictat de motiv.

Unii se gândesc că „bibi e rea” sau că nu prea știu ce gândesc. Asta e probabil pentru că ceilalți văd Universul ca pe un singur loc...


Have a good night!

Uneori specia noastră nu ne deschide oportunitatea de a descoperi de ce normal nu e atât de normal. Sau de ce e cerul albastru, iarba verde, stelele strălucitoare sau soarele de o lumină orbitoare. Dar oricum, nu primim mereu ce ne dorim.



concluzie: CelMaiInteligent Om nu e chiar atât de inteligent pe cât pare.

Probabil vă gândiți la tipicul : three words eight letters: I Love You!...NU! e: one word eight letters: PARAMORE. Acest post va fi dedicat în exclusivitate...ok, va fi primul post dedicat melodiilor trupei:
Yeah! PARAMORE!
Combinând versurile lor Perfecte -că începe tot cu P . nu vă gândiți la prostii-, am făcut o creație care probabil nu are niciun sens - între Decode și Misery Business. Have fun :

How can I decide on what's right?
When you're clouding up my mind
I can't win your losing fight all the time
..could I ever own what's mine
When you're always taking sides
But you won't take away my pride
No not this time
Not this time...

I'm in the business of misery, let's take it from the top
She's got a body like an hourglass that's ticking like a clock
It's a matter of time before we all run out...
When I thought he was mine, she caught him by the mouth

How did we get here?
When I used to know you so well
How did we get here?
Well, I think I know

Second chances they don't ever matter, people never change
Once a whore, you're nothing more, I'm sorry that'll never change
And about forgiveness, we're both supposed to have exchanged
I'm sorry honey, but I'm passing up, now look this way...

Well there's a million other girls who do it just like you
Looking as innocent as possible to get to who
They want and what they like, it's easy if you do it right

Well I refuse, I refuse, I refuse!

Am o presimțire ciudată...deși nu ar trebui. Nu mai am de ce să sufăr, mi-a ajuns...tot ce s-a strâns în perioada asta.. Certuri, supărări, înjurături etc.

Mereu se întâmpla ceva. Acum, NIMIC. După o așa perioadă, orice om normal simte nevoia să se relaxeze și să se calmeze. E, pe mine calmul ăsta mă deranjează. Nu neapărat să fie certuri și alte-alea...dar zic așa, te plictisești. Trăiești cu gândul că mâine va fi mai bine, și dacă nu e, atunci poimâine și tot așa.

Lipsa de interes devine cel mai mare interes al tuturor pe zi ce trece. Probabil e iar un post lipsit de inspirație, dar asta e. :-??

...post căzut în gol.

Probabil a fost doar o iluzie prostească să cred că s-a terminat. Nu voi șterge postul, deoarece m-am străduit la el... iar de acum nimeni nu va ști care text va fi bazat pe realitate și care nu.

Din nou acest lucru s-a adeverit. Probabil că nu mai are niciun rost acum să zic nimic...sau poate are. Am trecut prin multe și am avut de ales, uneori între ce era bine și ce era rău, alteori între două lucruri bune.

Dar ceva acum s-a schimbat..după cum zice și citatul: " Petreci împreună luni, ani, apoi se întâmplă ceva. Pierzi o întâlnire, te muți, și unul pe care-l vedeai în fiecare zi... nu mai știi nici măcar cine e." probabil așa va fi..sau nu.

Când am intrat în asta nimeni nu mi-a zis că va veni și un așa zis „sfârșit”. Ha! Ce naivă am fost...am crezut în ochi sinceri și se pare că m-am ars. Dar ce nu te omoară te face mai puternic. Și totuși...orice durează pentru totdeauna la început.

N-am ce zice decât că: a meritat și că...
N-o să mă înjosesc niciodată pentru nimeni, cum nu oblig pe nimeni să vorbească cu mine. :)

Probabil e singurul mod în care mă pot relaxa...sau măcar să uit de tot ce m-a apăsat. N-am mai postat de mult și simt că mă îndepărtez încetul cu încetul de lumea mea normală. Acest ”nou început” va fi pentru blog, deoarece voi încerca să postez cât mai mult...

Îmi pare rău că v-am lăsat în suspans. Da, trăiesc...